6 sfaturi pentru peste prajit fara fum, miros de ulei ars si un gust deosebit

Zilele trecute am fost prin Tulcea. Cu ocazia asta n-aveam cum sa nu merg si la pescuit. L-am sunat pe Florin cu cateva zile inainte sa il intreb daca putem sa tragem o fuga pe canalele Dunarii cu barca lui.
Mi-a zis ca da, insa trebuie sa am actele in regula. Nu stiam despre ce este vorba.

In caz ca nici tu nu stiai, ca sa pescuiesti in Delta ai nevoie de urmatoarele:
- permis de acces in rezervatie (30 lei) - valabil un an
- permis de pescuit sportiv (30 lei) - valabil pana la sfarsitul anului

I-am trimis o copie dupa buletin si pana vineri aveam actele necesare. Se rezolva la sediul administratiei Rezervatiei Biosfera in cateva minute.

Sambata dimineata eram in barca. Nu conta ca dormisem doar 2 ore in noapte aia. Urma sa merg la pescuit.

Am stat "pe balta" pana seara, la 4. Trebuia sa ajungem la mal inainte sa se intunece. Altfel ne era mai greu cu scosul barcii si transportul ei.
Am prins mult caras, vreo 4 kilograme fiecare, cateva rosioare, platici si niste bibani. Nu iti inchipui ca era cine stie ce monstru de captura. Fiecare peste nu era mai mare decat o palma.

Asa arata un caras:

Carasul este un peste foarte raspandit in Delta. Se spune ca pe vremea lui Ceausescu a fost creata aceasta specie, ca au imbinat platica si crapul. Pestele asta seamana un pic cu crapul, creste mult mai repede (atinge un kilogram in doi ani) si este foarte rezistent la ape tulburi.

Este cel mai pescuit peste din Delta ca numar. La pescarii are un pret foarte mic. E cam 4-5 lei kilogramul.

Multi se feresc sa prajeasca pesti atat de mici pentru ca au multe oase si lasa un miros neplacut in bucatarie. Ce nu stiu ei sunt ca prin cateva metode simple pe care ti le voi spune in continuare, poti sa gatesti oricand, orice peste mic si cu oase multe.

Fara mirosuri neplacut, fara sa cada greu la stomac si fara sa te chinui sa cauti oasele in timp ce il mananci

O sa iti spun 6 pasi simpli prin care sa iti iasa o prajeala de te lingi pe degete.

Foarte important. Ce iti spun acum o sa para contrar cu ce esti tu obisnuit. E posibil sa sune ciudat. Daca vrei sa gatesti la tigaie pestele, oricand, fara bataile de cap pe care le stii, fii atent.

Trebuie sa respecti urmatoarele  lucruri:

1. Pestele sa fie proaspat
2. Dimensiunea sa fie nu mai mare de o palma
3. Sa ai un cutit foarte bine ascutit
4. Pestele il crestezi
5. Nu folosesti sub nicio forma malai, faina sau pesmet.
6. Sarezi usor pestele crestat
7. Nu pui deloc ulei.

Si o sa vezi de ce.

1. Gasesti carasi la orice pescarie din cartier. Iti dai seama despre el daca e proaspat dupa urmatoarele semne:
- branhiile sunt rosii
- ochii sunt limpezi.

Branhiile sunt acele organe prin care pestele respira. Sunt ca plamanii nostri si au mult sange. Testul este foarte simplu: indicati vanzatorului un peste, sa zicem carasul. Rugati-l sa ridice un pic de "ureche" (sau obraji, cum zic eu).
Daca ceea ce vedeti acolo sunt de culoare rosie ca sangele, pestele e proaspat. Daca nu este rosu aprins si seamana mai mult a roz sau rosu spre maroniu, nu il cumparati.

Ochii pestelui sunt limpezi. Asta inseamna ca daca vedeti pata neagra in mijlocul ochiului este OK. Daca pata este gri sau alba, inseamna ca pestele are mai mult de doua zile de stat la rece. Nu il cumpara.

Dupa ce ai ales pestii pe care ii vrei, poti sa il rogi pe vanzator sa ii curete. Multe magazine ofera serviciul acesta gratuit.

2. Dimensiunea cat o palma este cea mai potrivita pentru prajeala. Daca e mai mic este ok, incap mai multi. Dar daca e mai mic trebuie sa cureti mai multi.
Daca e mai mare nu e problema. Dar va trebui sa il portionezi.

3. Cutitul este, cred eu, este secretul oricarui pescar. Trebuie sa fie extrem de bine ascutit. Carnea pestelui este atat de frageda, incat un cutit oarecare nu o sa te ajute. Foloseste o piatra sau un instrument special pentru asa ceva.
Eu folosesc un ascutitor numit "Aspekt", luat din Ikea. Arata in felul asta:

Uzi putin lama, apesi pe cutit, il treci de 7-8 ori ca ion poza si e gata. Imediat dupa aceea trebuie sa speli cutitul, e plin de pilitura si murdareste.

4. Crestarea pestelui este o manevra obligatorie pentru caras. Fara un cutit ascutit atunci, pe loc, o sa fie un chin. Si o sa vezi mai incolo de ce.

Pentru crestare, urmareste urmatorii pasi:
- intinzi pestele pe fundul de lemn sau blat, cu capul in stanga
- cu mana stanga tii capul, sa imobilizezi pestele
- apesi cutitul pe trunchiul pestelui, cu mana dreapta
- nu trebuie sa tragi de cutit; el este bine ascutit si intra doar apasand pe el
- repeti apasarea din foarte des, pana la coada.

Intorci pestele pe cealalta parte si repeti pasii de mai sus. Faci in felul asta pentru toti carasii sau rosioarele si platicile pe care le-ai cumparat.

Este extrem de important ca pestele sa fie crestat foarte des. In felul asta oasele mici sunt fragmentate si nu le vei mai simti dupa prajire.

5. Nu pui deloc malai, faina sau pesmet
Toata lumea spune ca daca nu pui malai, faina sau pesmet, pestele o sa se lipeasca de tigaie. Asa este. Daca prajesti in tigaie de teflon si pui si ulei, tot se va lipi.
De aceea,  la prajeala eu m-am invatat sa tavalesc pestele in malai, faina sau pesmet. Sau chiar o combinatie din acestea.

Intre timp am aflat ca daca prajesti faina, pesmet sau malai la temperaturi inalte, in ulei, nu e bine. Studiile spun ca, pe termen lung, daca faci prajeli dese folosind metoda clasica, creste riscul de aparitie a unor afectiuni cardio-vasculare.

Motivul este ca fainurile absorb mult ulei. Uleiul vegetal, folosit atat de des, dupa prajire, trebuie folosit cu moderatie. Vei preveni un colesterol mare sau probleme in circulatia sangelui.

5. Sarezi usor pestele
Lucrul asta este suficient pentru prajire. Presari putina sare pe fiecare parte a pestelui. Cat poti cuprinde cu degetele ar trebui sa ajunga la 2-3 pesti.


6. Nu praji in ulei. 
M-am apucat eu de gatit, in camin, acum ceva ani. Adica faceam cartofi prajiti pe resou.
Dupa o vreme am incercat si alte "meniuri": oua ochiuri. Cand am avansat am inceput sa fac clatite. Tot la resou.

De catva timp evit sa mai prajesc in ulei. Poate fi el ulei de dovleac sau de migdale sau chiar ulei de samburi de patlagina australiana salbatica mov.

Daca ar exista asa ceva :). Exista, din cate am vazut eu, cateva exceptii.  De aceea, pentru a praji sanatos, eu sugerez sa folosesti altceva.

Uleiurile vegetale sanatoase sunt acelea care in stare naturala sunt solide. Nu prea seamana cu definitia uleiului, stiu. Sunt mai degraba grasimi. Dar sunt grasimi pe care un nutritionist ti le va recomanda.

Eu am incercat doua: uleiul de palmier si grasimea de cocos.

Te sfatuiesc si pe tine sa folosesti uleiurile pe care le ai mai rar pentru prajit si mai des in forma natural. Le poti pune la salate sau mujdei, de exemplu.

Pentru prajeli eu folosesc grasimea de cocos. Are trei mari avantaje  :
Nu fumega - scapi de mirosul de ulei ars cu care se imbacsesc hainele sau bucataria
Nu are miros - carnea prajita are gustul ei original; va fi o surpriza pentru tine
Nu se lipeste - daca prajesti la foc mediu, pestele nu se va lipi de tigaie.

Grasimea de cocos se gaseste la magazine de tip plafar sau o poti cumpara de pe internet.

Scrie-mi intr-un comentariu, mai jos, parerea ta despre acest articol. Iti voi raspunde personal la intrebarile pe care le ai.