miercuri, 17 octombrie 2012

Pizza din peste

In anumite zile, cum este cea de miercuri, zi traditionala de post, obiceiuri stravechi imi povestesc fiintei mele ca e dezlegare la peste. Detaliile sunt mai multe, dar sa zicem ca astazi sunt pus pe descris cum se face dintr-o platica, o surpriza numita pizza.

Reteta, dupa cum veti observa, nu este (din nou) complicata. Imi plac gatelile directe, sanatoase, ca dintre cele pe care le vedeam facute la bunicile, strabunicile, matusile si stra-matusile sau parintii mei in verile pline de vacante de la tara.

De ce aveti nevoie:
- cea mai mare platica posibila (ochiti-o din tot mormanul si nu o luati daca este ingalbenita sau uscata)
- sare, piper, ulei

Intrucat tava cuptorului, foaia de copt sau cutitul extrem de bine ascutit nu sunt, in mod normal, ingrediente, le trec separat. Dupa cum vedeti am spus extrem de bine ascutit. Nu neaparat chirurgical, dar insistent si pragmatic. E nevoie musai de el.

Mai demult, daca nu gaseam piatra de ascutit, frecam de zidul casei lama. Printr-un fenomen, strain mie la inceput, dar cu care m-am obisnuit pana si eu,  in nici zece secunde picioarele imi erau infoiate de miorlaitorii curtii. S-au prins ca atunci cand se ascute un cutit urmeaza curatat de peste.
Astazi folosesc o ustensila foarte practica si usor de intrebuintat: treci lama de cateva ori prin ea si e gata treaba.

Platica cea turtita si cocosata, trebuie taiata un pic altfel fata de cum e posibil sa fiti invatati.

Intreaga cum este, cu tot cu solzi si cap, ii veti face incizia pe spate, fin, ca pentru filetare, pe toata lungimea spinarii. Cand  dati de vertebrele cutiei toracice, cu usoare miscari de dute-vino si ,multumita lamei taioase, le veti secera si pe acestea. Moment in care puteti fie sa despicati pe lung capatana, fie sa o taiati din schema, cu totul. Iar pestele il veti desface, ca pe o carte.
Goliti-l de intestine, daca tot l-ati desfacut.

Privelistea unui peste desfacut, dar, in acelasi timp, cu burta neatinsa, aduce cumva cu o pizza. Voua cum vi se pare?

Mie unul mi se pare ca partea grea s-a dus. Pe foaia de copt intinsa in tava presarati sare, piper si cateva picaturi de ulei. Mai nou folosesc unt in reteta asta si .. va zic mai incolo diferenta.

Trantim cu drag pestele peste foaia aflata in treaba, cu solzii in jos. Fata suculenta si dornica de bronz a platicii o presaram cu sare, piper (sau chilli) si cateva picaturi de ulei. Sau cativa solzisori de unt.

Si la cuptor, moncher, la cuptor, cu dogoare medie spre mare si bilet de voie pentru vreo 20 de minute in flacarile aducatoare de arome. Iar dupa acele minute si, in functie de cat de uscata o vreti, o puteti lasa inca zece, dar la foc mare.

Ce iese, exceptand oasele,se poate manca pe de-a-ntregul, mai ales daca ati folosit unt.

Exact: infulecarea are loc cu solzi cu tot!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu